News

Press Release

Creșterea economică pe termen lung este imposibilă în lipsa infrastructurii

Infrastructura de transport din România s-a dezvoltat foarte lent în ultimele decenii, din cauza unui cumul de factori precum: lipsa unei liste cu priorități, discontinuitatea deciziilor de politici publice și slaba coordonare în executarea proiectelor abordate. Datele statistice susțin această concluzie. România se apropie cu pași rapizi, dacă nu cumva a ajuns deja, în punctul în care actuala infrastructură va acționa ca o piedică pentru creșterea economică. Pentru a atinge nivelul standardului de viață din țările vestice, România are nevoie de cel puțin două decenii de creștere economică puternică peste media europeană.  Fără realizarea imediată a unor investiții solide în infrastructură, va fi imposibil de susținut actuala creștere economică pe termen mediu și lung.

Conform Raportului de Competitivitate Globală 2016-2017, România se află pe locul 88 din 139 de țări în ceea ce privește calitatea infrastructurii, coborând două poziții față de clasamentul din 2015-2016. De asemenea, Raportul de țară al României din 2017, elaborat de Comisia Europeană evidențiază faptul că în ultimul deceniu, România a înregistrat cea mai mare rată a investițiilor publice din UE și per ansamblu s-au înregistrat îmbunătățiri.  În ciuda acestui aspect, România se situează în continuare pe ultimul loc în UE în ceea ce privește percepția despre calitatea infrastructurii.

Dat fiind faptul că eforturile depuse până în prezent se dovedesc a fi insuficiente, este vitală o schimbare în privința abordării proiectelor de infrastructură; autoritățile ar trebui să țină cont de următoarele aspecte cheie pentru dezvoltarea acesteia:

  • Trasarea unor obiective bine definite. În prezent nu sunt clare prioritățile pentru următorii 3-5 ani, nici forma de finanțare și nici modul de implementare a proiectelor de infrastructură;
  • Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) are nevoie de un cadru adecvat de guvernanță corporativă pentru a asigura un management de calitate; totodată, această entitate ar trebui să intre sub incidența Legii nr. 111/2016 privind guvernanța corporativă. În același timp, sunt importante clarificări cu privire la scopul și obiectivele CNIR, dar și desemnarea unității care se va ocupa de managementul proiectelor, mai ales că lipsa managementului profesionist și a expertizei au condus de multe ori la întârzierea proiectelor fără motive întemeiate; 
  • Extrem de importante și pertinente pentru proiectele de infrastructură sunt claritatea, ierarhizarea și schemele de finanțare, nu numai pentru facilitarea dezvoltării unei infrastructuri puternice, ci și pentru depășirea blocajelor existente în prezent, care determină întârzieri în desfășurarea proiectelor. Este necesar un efort comun interinstituțional pentru realizarea acestui lucru;
  • Definirea clară a criteriilor și priorităților investiționale ale Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții pe care Guvernul îl înființează;
  • Crearea unui cadru coerent pentru noua lege a parteneriatului public-privat, aspect pe care  formele anterioare ale legii nu l-au avut;
  • Accelerarea absorbției fondurilor UE, întrucât aceasta continuă să fie foarte lentă. Fără fondurile UE, va fi aproape imposibil ca proiecte mari de infrastructură să se dezvolte în România.

Din punctul de vedere al FIC, infrastructura este esențială pentru dezvoltarea economică a țării, unul dintre cei trei piloni pe care România trebuie să se concentreze dacă vrea să devină una dintre primele zece economii ale Uniunii Europene. FIC a vorbit și va continua să vorbească pe larg despre acest subiect în cadrul campaniei publice Va urma (www.vaurma.ro).