Taxele și impozitele plătite
de companiile membre FIC
și angajații lor în România

Comunitatea investitorilor străini a fost confruntată în ultimii ani cu un discurs public care sugerează faptul că societățile comerciale cu capital străin nu își plătesc taxele și impozitele pe care le datorează statului conform legii și că nu au o contribuție la crearea de bunăstare în România.

Trebuie spus încă de la început, faptul că FIC nu vorbește în numele tuturor companiilor cu capital străin din România, ci doar a membrilor săi.

Am considerat, totuși, că acest discurs public nu poate să rămână fără răspuns, astfel că am făcut o analiză în rândul membrilor FIC pe care i-am rugat să ne comunice care este valoarea tuturor taxelor pe care le plătesc către bugetul de stat, bugetele locale sau bugetele de asigurări sociale.

Analiza a fost realizată prin colectarea datelor de la 46 de grupuri de companii (aproximativ 68 entități) înregistrate la Registrul Comerțului din România.

Ne-am fi dorit să putem analiza întreg mediul de afaceri, toate companiile din România, inclusiv cele cu capital străin, din perspectiva taxelor pe care le plătesc, dar datele necesare nu sunt publice, acestea se află doar în posesia Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală.

Datele FIC folosite în această analiză sunt pentru anul 2017 și au fost colectate direct de la companii.

Companiile analizate

1Atos
2Banca Românească
3BCR/Erste Bank Group
4BRD-Groupe Societe Generale
5British American Tobacco
6Can-Pack
7Carrefour
8Coca Cola
9Deloitte
10Ductil/Lincoln Electric
11E.ON
12 eMAG (Dante International)
13 Enel
14 Engie
15 Ericsson Telecommunications
16 Ernst & Young
17 GlaxoSmithKline
18 Heineken
19 Holcim
20 Honeywell Garrett
21 ICME ECAB/Steelmet
22 ING Bank
23 JT International
24KPMG
25L’Oreal
26Lowe Group
27Metro
28Michelin
29MOL
30NN Pensii & Asigurări
31OMV Petrom
32Orange
33OTP Bank
34Philip Morris
35PricewaterhouseCoopers
36Provident Financial
37Raiffeisen Bank
38Renault/Dacia
39Rompetrol/KMGI
40Saint-Gobain Glass
41Sodexo Pass
42Tenaris Silcotub
43Total
44UPC
45Ursus Breweries
46Vienna Energy Forța Naturală
  • Sunt companii mari cu capital străin/corporații (20 dintre acestea fac parte din top 60 cele mai mari companii din România după cifra de afaceri, iar 5 dintre ele sunt parte din top 15 bănci ca valoare a activelor).
  • Investițiile lor încep, în medie, la finalul anilor ’90, ceea ce sugerează că aceste companii au investit pe termen lung în România.
  • Sunt înregistrate și plătesc taxe în România de mai bine de 20 de ani.
  • Activează în sectoare precum: energie, auto, servicii financiare, telecomunicații, IT, producția de tutun și băuturi alcoolice, comerț, consultanță și altele.
  • Angajează aproximativ 130.000 de persoane, reprezentând 2,6% din numărul mediu de salariați din România.
  • Au contribuit semnificativ la modernizarea economiei naționale, la integrarea ei în economia europeană și în lanțurile internaționale de export și producție.
  • Au adus tehnologie și know-how pe piața internă, contribuind astfel la creșterea productivității, cât și guvernanță corporativă prin intermediul căreia au promovat importanța corectitudinii, transparenței și responsabilității în companii.
  • Au contribuit direct la creșterea economică înregistrată de România prin investițiile realizate și prin salariile plătite angajaților și indirect prin intermediul lanțului de furnizori.

În contextul caracteristicilor prezentate anterior, vom denumi generic în analiza noastră aceste companii “companiile FIC”, iar angajații lor vor fi “angajații FIC”.

În anul 2017, un angajat FIC - al uneia dintre cele 46 de companii analizate - câștiga în medie un salariu net de 3.831 RON pe lună, cu peste 60% față de salariul mediu net pe economie de 2.338 RON.

În anul 2017, pentru a plăti un salariu mediu net lunar din România în valoare de 2.338 RON, angajatorul avea un cost total de 4.100 RON; în cazul unei companii FIC, costul total al unui salariu mediu net de 3.831 RON era de 6.700 RON.

Aceste sume includeau atât taxele și contribuțiile plătite de angajat, cât și cele plătite de angajator, peste salariul brut al angajatului1.

1 Începând cu anul 2018, Guvernul României a decis prin Ordonanța de Urgență nr. 79/2017 ca toate contribuțiile sociale să treacă în sarcina angajatului.

Contribuția lunară pentru pensii a fiecărui angajat FIC depășește suma de 1.069 RON, echivalentul pensiei medii din România în anul 2017.

Companiile analizate au plătit lunar peste 180 milioane RON contribuții pentru pensii, pentru cei 130.000 de angajați. Suma poate fi tradusă în plata pensiilor medii pentru mai mult de 150.000 de pensionari din România.

Un angajat FIC susține 1,2 pensionari ce primesc pensia medie din România

De exemplu, dacă toți pensionarii din Dolj sau Iași (ambele județe au un număr de aproximativ 150.000 pensionari: 150.680 respectiv 148.986) ar primi pensia medie din România, am putea spune că toate pensiile din județ se plătesc din contribuțiile pentru pensii ale angajaților celor 46 de companii FIC.

România se confruntă cu un declin al populației în vârstă de muncă (15-64 ani) din cauza scăderii ratei natalității și a migrației semnificative2, astfel că riscă să ajungă la un raport extrem de periculos între populația ocupată și pensionari, cu atât mai mult cu cât generația “decrețeilor” se apropie de vârsta de pensionare.

Investițiile străine, au generat o competiție pentru forța de muncă bine pregătită, ducând la creșterea treptată a nivelului salariilor din România cu un impact indirect și asupra serviciilor sociale din România.

2 Conform raportului “International Migration Report: 2017”, România era în top 20 de țări din lume cu cei mai mulți emigranți (3,6 mil. de persoane, locul 17 în lume în anul 2017).

Pentru a plăti unui angajat FIC salariul net lunar de 3.831 RON, compania transferă către stat aproximativ 2.800 RON.

Pentru un angajat FIC care câștiga un salariu net de 3.831 RON pe lună în 2017, compania a virat statului peste 2.800 RON, constând în toate taxele și contribuțiile necesare.

Această sumă reprezenta mai mult decât salariul mediu net pe economie din anul 2017.

Statul colectează cei 2.800 de RON de la fiecare angajat FIC pentru a crea bunuri și servicii publice, pe care le pune la dispoziția tuturor cetățenilor. În medie, fiecare angajat FIC contribuie cu 35.000 de RON în fiecare an la bugetul de stat, fără să punem la socoteală accizele și TVA-ul pe care le plătește când face cumpărături sau alte taxe locale.

Aceste venituri nu ar exista fără activitatea economică a companiilor cu capital străin în care lucrează acești oameni.

Total contribuții plătite pentru pensii, asigurări sociale de sănătate, impozit pe venit și salariul mediu net lunar, 2017

Suma contribuțiilor și impozitelor plătite lunar din salariul total pentru un angajat FIC depășește salariul mediu net din România.

Corporațiile sunt adesea blamate pentru faptul că își ”exploatează” angajații - adică îi plătesc cu salarii mici - dar aceasta este o deformare a realității.
În primul rând vedem că în companiile FIC media salarială este mult peste salariul minim. În plus:

  • Corporațiile plătesc la timp atât salariile, cât și contribuțiile angajaților - corporatiștilor;
  • Mediul de lucru dintr-o corporație este competitiv, oferă corporatiștilor numeroase oportunități și reprezintă o sursă de know-how/pregătire profesională. Acest aspect este susținut de faptul că în toate sondajele realizate de platformele de angajare, corporațiile sunt de fiecare dată în topul preferințelor celor care își caută un loc de muncă;
  • În afară de salariul propriu-zis corporatiștii beneficiază de abonamente medicale la clinici private de sănătate, pensii private (Pilonul III) și reduceri la abonamentele pentru sport/nutriție/lectură, etc.;
  • Toți corporatiștii primesc salariile și bonusurile pe carduri bancare. Astfel, corporațiile contribuie la reducerea “economiei gri” din România;
  • Corporatiștii sunt clienți “bancabili”, atât prin nivelul câștigului salarial net, cât și prin siguranța oferită de situația financiară a companiei pentru care lucrează. Aceștia pot accesa cu ușurință un credit de consum sau pentru locuință.

Obiectivul politicilor publice trebuie să fie atragerea investițiilor în industriile cu valoarea adăugată cât mai mare, unde și salariile sunt pe măsură.

Valoarea adăugată în economie

Atunci când vorbim despre cifra de afaceri și profiturile companiilor trebuie să ne alegem foarte bine unghiul din care vrem să privim.

Pe de o parte, la nivel macro este important să punem la un loc toate companiile cu toți angajații lor. Pe de altă parte, este destul de dificil să facem comparații între companii.

În România sunt companii cu zeci de mii de angajați și cifre de afaceri de miliarde de RON și companii cu 1-3 angajați și cifre de afaceri de câteva zeci de mii de RON. Cum susții o astfel de comparație? Chiar și la aceeași dimensiune companiile sunt greu de comparat. Cum compari profiturile obține de un producător de automobile, cu cele ale unei companii din sectorul de energie sau de telecomunicații? Vorbim de industrii diferite, care se confruntă cu provocări diferite (local sau global) și care nu pot fi comparate.

O metodă de a vedea cât de productive sau cât de profitabile sunt companiile, este să analizăm aceste lucruri pe angajat. În funcție de ce resurse are disponibile un angajat - cifra de afaceri (CA) care îi revine în medie - el este mai mult sau mai puțin productiv.

Eficiența muncii în cele 46 de companii FIC analizate este de peste 4 ori mai mare decât eficiența medie a tuturor companiilor din România.

Corporațiile performează bine pentru că pun accentul pe toate cele trei componente care generează producția: investițiile de capital, forța de muncă (corporatiștii sunt bine pregătiți, beneficiază de training-uri și primesc salarii peste media din România) și factorul total al productivității care este mai mare. În plus, toate aceste corporații pot opera în piețe deschise, fiind competitive la nivel european sau global.

Un element important care determină o parte din diferențele privind eficiența muncii între companiile FIC și media din România constă în economia de scară a celor dintâi. Acest aspect le permite companiilor FIC să realizeze profituri mai mari deoarece achiziționează mai ieftin volume mari de materii prime; au niveluri de producție mai mari, care permit specializarea angajaților și câștigă din volumele mari vândute. Tot economia de scară permite plata unor salarii peste medie.

Eficiența muncii (Cifra de afaceri /angajat mil. RON), 2017

Persoanele juridice din România cu venituri mai mici sau egale cu 1.000.000 EUR sunt microîntreprinderi. Valoarea de 4.500.000 RON a fost utilizată în scop orientativ. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

Profitabilitatea comercială3 a companiilor FIC este mai mare decât media profitabilității comerciale a tuturor companiilor din România, 2017.

Deși aceste informații sunt publice, tema profiturilor este folosită cel mai adesea în mod tendențios și distorsionat. Dacă „companiile străine”- de fapt ele sunt companii românești doar că au capital/acționariat străin - au profituri mici, li se reproșează că le ascund pentru a le ”scoate” din țară. Dacă au profituri mari, sunt acuzate că le fac în detrimentul angajaților și atunci reproșul este că oferă salarii foarte mici. Dar sunt și multe alte voci care acuză aceleași companii că oferă salarii prea mari absorbind toată forța de muncă în detrimentul firmelor locale.

Din analiza noastră rezultă următoarele:

Deși discursul împotriva capitalului străin spune că profitul raportat la cifra de afaceri a corporațiilor este foarte mic și implicit le acuză de practici de externalizare a profiturilor vedem că datele reale contrazic acest aspect.

Spre exemplu, în anul 2017, profitabilitatea comercială a companiilor FIC analizate a fost de 5,6%, peste media profitabilității comerciale a tuturor companiilor din România de 5,2%.

Acest aspect sugerează că dacă există cazuri de ”externalizare” a profiturilor, acestea sunt punctuale și Agenția Națională pentru Administrare Fiscală are toate instrumentele legale pentru a face verificări și a aplica sancțiuni.

3Profitabilitatea comercială a fost calculată ca raport între rezultatul net și cifra de afaceri a companiilor nefinanciare FIC analizate

Profitul net realizat de fiecare angajat FIC în anul 2017 a fost de 74.000 RON dar, în același timp, costul cu salariul total al unei companii FIC pentru un salariu mediu net lunar de 3.831 RON a fost de 80.500 RON.

Companiile mari sunt mai productive, au tehnologie și management mai avansat și ca atare sunt mai profitabile decât media companiilor din România. În același timp, ele au costuri mai mari cu angajații.

Dacă ne uităm și la cifrele globale ale celor 46 de companii FIC analizate putem observa că nu există un dezechilibru între profituri și salarii. În anul 2017, aceste companii au obținut profituri de 9,6 miliarde de RON și au plătit angajații cu 10,4 miliarde de RON.

Profit net pe angajat realizat de companiile FIC și costul total pentru plata salariului mediu pe an al unui angajat, 2017

Profit net total realizat de companiile FIC și costul total cu plata salariilor, 2017

Companiile FIC analizate au o durată de activitate de 2 ori mai mare decât media din România.

Durata mare de activitate a companiilor FIC sugerează destul de clar că investitorii au venit în România să se dezvolte și să facă afaceri pe termen lung. Ele sunt strâns legate de o clasă mare de mijloc, de creșterea productivității și a bunăstării și de bunul mers al României în general.

Cele 46 de corporații membre FIC au virat la bugetul României TVA și accize în valoarea de 30 mld. RON, aproximativ 40% din total TVA și accize colectate de stat (80 mld. RON), 2017.

Statul se bazează într-o foarte mare măsură pe sistemele eficiente și transparente ale companiilor care colectează accizele și TVA-ul și vedem că acestea o fac fără fraude și fără întârzieri de plată. Statul poate fi sigur în orice moment că aceste companii vor colecta accizele și TVA-ul și îl vor vira deîndată mai departe. Cheltuielile publice din România depind în mare măsură de funcționarea eficientă a acestui mecanism.

Companiile FIC au plătit taxe de peste 8 mld. RON către bugetul României, mai mult de jumătate reprezentând contribuțiile sociale și impozitul pe venit ale angajaților, 2017.

Dacă lăsăm la o parte TVA-ul și accizele pe care aceste companii doar le colectează pentru stat, putem vedea că în anul 2017 acestea au contribuit la buget cu 8,3 miliarde de RON.

Prima observație care se impune este că din acești bani, impozitul pe profit nu reprezintă nicio pătrime și asta nu pentru că el nu ar fi plătit judicios.

Statul român colectează mult mai multe taxe decât impozitul pe profit pe care îl reține de la companii.

Cât reprezintă cele 8,3 miliarde RON plătite de cele 46 de companii FIC în 2017?

Cu această sumă statul ar putea:

1.
Realiza autostrada Brașov – Bacău (160 km) – valoarea estimată de CNAIR fiind de 8,3 mld. RON (fără TVA).

2.
Construi cele trei spitale regionale Iași, Cluj și Craiova fără a apela la fonduri europene – valoarea estimată a acestora fiind de aproximativ 1,2 mld. EUR (5,6 mld. RON).

3.
Realiza tronsonul de metrou M5 - valoarea estimată a acestuia fiind de aproximativ 730 mil. EUR (3,4 mld. RON).

Descarcă analiza “Taxele plătite de companiile membre FIC” în format PDF