Academia de Studii Economice din București (ASE) împreună cu Consiliul Investitorilor Străini (FIC) au organizat astăzi, 6 aprilie, un eveniment dedicat celei de-a doua ediții a  studiului comun intitulat ”Raportul privind Investițiile Străine Directe în România”. ASE și FIC au inițiat acest proces de analiză dedicat evaluării contribuției investițiilor străine directe la dezvoltarea economiei în România încă din anul 2017, când a fost lansată prima ediție a raportului.

Academia de Studii Economice din București continuă seria de studii și proiecte cu mediul de afaceri, îndeplinindu-și, totodată, și misiunea socială. Mulțumim Consiliului Investitorilor Străini pentru acest parteneriat constructiv. Suntem convinși că împreună putem contribui la stimularea investițiilor străine în România, factor important pentru bunăstarea economică,” a afirmat Prorectorul ASE cu relaţiile cu mediul economico-social şi viaţa studenţească, prof. univ. dr. Dorel Paraschiv.

Cel mai recent studiu realizat împreună de experții din cadrul ASE și FIC cuprinde în principal aspecte legate de investițiile străine la nivel global și regional, dar și la nivel local, precum și un studiu de caz privind efectele de multiplicare ale investițiilor străine în trei industrii: energie, telecom și automotive. Obiectivul este acela de a evidenția de ce investițiile reprezintă baza unei economii puternice, reziliente și diversificate, prin care România poate prospera, fiind cunoscut faptul că investițiile străine directe (ISD) reprezintă o sursă importantă de finanțare a economiei și a transferului de know-how.

“România traversează un context economic dificil, însă aceasta este și o perioadă care se caracterizează prin oportunități de creștere. Investițiile sunt un exemplu bun și ar putea reprezenta o poveste de succes pentru România. Echipată cu resursele potrivite - cum ar fi un organism dedicat, după modelele de succes din țările din regiune când vine vorba de ISD - România ar trebui să se concentreze asupra atragerii de ISD pe termen scurt, mediu și lung.” a menționat președintele FIC, Ramona Jurubiță.

„Tendința spre digitalizare ce pornește de la nivel european este una dintre oportunitățile pe care mediul de afaceri a reușit să le inițieze în perioada crizei sanitare încă de anul trecut. Accelerarea digitalizării poate fi un punct bun de plecare pentru o schimbare în structura distribuției stocului de ISD, spre industrii cu grad de intensitate tehnologică mai ridicată, de care România are nevoie.” a menționat Francois Bloch, membru în Consiliul Director al FIC.

Concluzia principală a raportului este că ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, cu precădere în această perioadă, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor. Cu o atitudine proactivă, acestea ar putea coordona contacte cu potențiali investitori, facilitând relația cu administrațiile locale în implementarea proiectelor de investiții.  

Printre alte concluzii care se desprind din analiză menționăm următoarele:

  • Referitor la componente ale ISD, valorile negative ale creditului net indică faptul că suma creditelor acordate de întreprinderile ISD din România partenerilor nerezidenți din grup este mai mare decât creditul primit de firmele din România, aspect care subliniază că investițiile din România au ajuns, în contextul dat, la un grad de maturitate.
  • Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aproximativ 47% din total. În schimb, în sectorul high-tech stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune.
  • România a atras în 2016 numai 5% din volumul total al ISD aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune. În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României. Studiul remarcă necesitatea de a stimula atragerea de ISD în sectoare cu nivel de tehnologie ridicat.
  • România se află însă în competiție cu statele din regiune și, așa cum arată și rezultatele prezentului studiu, în condițiile unei competitivități reduse a regiunilor sale față de cele ale statelor învecinate și a lipsei de măsuri coerente de politică publică pentru atragerea de ISD cu valoare adăugată ridicată, riscă să consolideze tendința existentă de atragere, cu precădere, a activităților cu valoare adăugată și intensitate tehnologică scăzute.
  • Ar fi utilă schițarea direcției în care România dorește să meargă și identificarea modalităților de acțiune. Măsurile de politică publică ar putea fi axate pe încurajarea ISD cu valoare adăugată cât mai ridicată și înlesnirea reorientării ISD în industriile cu grad înalt de tehnologie și intensive în cunoaștere în domeniile aferente serviciilor.
  • Studiile de caz din industriile de energie, automotive și telecomunicații arată că impactul  firmelor cu capital străin în economia României este semnificativ. Impactul total estimat al activităților membrilor reprezentativi FIC este de 5,8% din PIB în industria energetică, 1% din PIB în industria de telecomunicații și de 1,2% din PIB în industria automotive. Performanța companiilor cu capital străin este, de asemenea, superioară la nivelul valorii adăugate brute pe angajat, aceasta fiind mai ridicată, atât față de media pe economie, cât și față de media pe sector – în ultimul caz, excepție făcând companiile de automotive, unde valorile sunt marginal egale.

Pe viitor, România trebuie să continue să atragă investiții străine directe prin creșterea capacității de absorbție a economiei, dezvoltarea unor strategii pe termen lung și printr-o abordare adecvată, care ține cont de realitățile economiei românești și europene.

Raportul complet poate fi descărcat la următorul link.