Europa se confruntă cu o criză fără precedent în domeniul energiei, principala provocare fiind găsirea acelor măsuri echilibrate și instrumente care să asigure soluții viabile și durabile care să susțină toți actorii, să reducă presiunea costurilor și să protejeze consumatorii vulnerabili. În același timp, sunt necesare investiții importante în sistemul energetic pentru a asigura securitatea și independența energetică în viitor.
Un criteriu vital pentru marii investitori rămâne stabilitatea, predictibilitatea și transparența cadrului legislativ așa cum rezultă și din cea mai recentă ediție a Business Sentiment Index (BSI) publicat de Consiliul Investitorilor Străini. Acest criteriu nu a fost respectat în ceea ce privește măsurile luate de România în domeniul energiei, majoritatea acestora fiind adoptate în 2022 prin Ordonanțe de Urgență fără timpul necesar de consultare cu părțile implicate. Cu toate că actorii importanți din piață depun eforturi majore să se adapteze la noile reglementări, conformarea și implementarea devin din ce în ce mai greoaie, având în vedere termenele foarte strânse, multiplele modificări din ultimul an și imperfecțiunile legislației, iar astfel funcționarea pieței este afectată.
Având în vedere complexitatea crizei și specificitățile fiecărei țări (resurse, cadru fiscal național, măsuri legislative în vigoare), Regulamentul UE 2022/1854 permite o largă flexibilitate, stabilind doar o cotă minimă de 33% care poate fi atinsă și prin măsurile deja existente la nivelul fiecărui stat. Adoptarea OUG 186/2022 nu a ținut cont de cadrul legislativ existent care prevedea deja o serie de măsuri de solidaritate pentru consumatorii vulnerabili, impozite asupra veniturilor suplimentare, contribuții pentru fondul dedicat tranziției energetice, dar și plafonarea prețurilor din domeniul energiei. Prin prisma adoptării OUG 186/2022, România a devenit singura țară cu o impozitare suplimentară semnificativă deja existentă care a introdus în paralel și contribuția de solidaritate. Două treimi din statele UE care au ales să introducă contribuția de solidaritate au aplicat cota minimă de 33% și mai mult de jumătate dintre țări au ales să aplice numai pentru un singur an (nu pentru doi, așa cum este cazul României).
FIC reiterează necesitatea unui cadru legislativ predictibil și consultarea cu mediul de afaceri pentru a ajunge la cele mai bune soluții care să asigure securitatea energetică, protejarea consumatorilor vulnerabili și viabilitatea tuturor actorilor implicați în domeniul energiei și în același timp, deschiderea pentru dialog cu autoritățile statului pentru a pune la dispoziție analizele și cunoștințele experților din mediul privat. Rămânem partenerii Guvernului pentru a identifica acele măsuri durabile pentru depășirea crizei din domeniul energiei, dar și pentru a asigura dezvoltarea economică a României.