Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a găzduit în data de 4 aprilie un eveniment la nivel înalt care a reunit CEOs ai companiilor membre, ambasadori și reprezentanți ai ambasadelor, înalți oficiali ai Guvernului României, instituții financiare internaționale și naționale, agenții de rating și reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Această întâlnire a oferit o platformă pentru dialogul internațional privind perspectivele macroeconomice și climatul investițional al României.

FIC monitorizează modul în care investitorii răspund la diverse inițiative de politică și la contextul macroeconomic mai larg prin Business Sentiment Index (BSI) încă din 2013. Rezultatele ediției din această primăvară au fost prezentate în cadrul evenimentului și indica o temperare a optimismului membrilor.

Atractivitatea României în comparație cu locațiile similare a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani, mai mult de jumătate dintre respondenți considerând România mai puțin atractivă decât locațiile similare din Europa sau alte țări (mai mult decât dublu față de 24% în ediția anterioară). Potrivit BSI, România este necompetitivă în ceea ce privește transparența și consecvența aplicării politicilor (88%), sarcina de reglementare (86%), birocrația (78%), sarcina fiscală (61%) și infrastructura (47%). Disponibilitatea unei forțe de muncă adecvate este singurul domeniu încă considerat competitiv (60%).

Investițiile de capital planificate de companiile FIC pentru 2025 sunt mai mici decât în ediția de toamnă, doar 35% dintre respondenți planificând mai multe investiții pentru următoarele 12 luni. 30% dintre companii intenționează să reducă investițiile, arătând o scădere a sentimentului în rândul investitorilor cu 8 puncte procentuale față de anul precedent (nivel comparabil cu perioada COVID și începutul războiului din Ucraina). 88% dintre respondenții FIC iau în considerare și reduceri de costuri în perioada următoare. Rezultatele arată o tendință de amânare a investițiilor din cauza incertitudinii politice, a contextului geopolitic, a deficitului bugetar și a incertitudinilor fiscale.

În ceea ce privește planificarea forței de muncă, jumătate dintre respondenți se așteaptă ca numărul de angajați să rămână stabil în 2025, indicând o perioadă de stagnare a activității de angajare. În acelasi timp, 27% anticipează o reducere a dimensiunii forței de muncă, semnalând o potențială răcire a dinamicii pieței muncii.

Cu toate acestea, investitorii rămân optimiști când vine vorba de afaceri, mai mult de jumătate dintre respondenți se așteaptă la o creștere pe piața internă și doar 12% se așteaptă la o contracție. Pe piața de export, 30% se așteaptă la creștere, iar 57% se așteaptă la stagnare. În general, aproape jumătate dintre respondenți se așteaptă la o creștere a afacerilor, în timp ce 39% se așteaptă la o stagnare.

În același timp, investitorii sunt încrezători în oportunitățile României:

  • Noul context economic al UE, cu companii din Europa de Vest care își relochează unele activități și producție în Europa de Est pentru a reduce costurile.
  • Tranziția energetică, dacă este susținută în mod corespunzător de autorități, are potențialul de a genera extinderea afacerilor.
  • Fondurile UE rămân, de asemenea, o oportunitate cheie pentru dezvoltarea afacerilor în România.
  • O etapă importantă pentru România a fost recenta aderare deplină la Schengen și ne așteptăm ca această consolidare a apartenenței României la UE să stimuleze și mai mult investițiile în țara noastră.
  • Aderarea României la OCDE ar reprezenta un alt pas important în atragerea investițiilor străine în România și în îmbunătățirea eficienței sectorului guvernamental.
  • În plus, UE are șansa de a deveni mai puternică concentrându-se pe creșterea competitivității întreprinderilor din UE și pe reducerea birocrației. Această schimbare ar putea realinia coordonatele pentru ca economia europeană să crească în viitor, cu accent pe noul peisaj industrial pentru România (apărare, aerospațial și securitate cibernetică, materii prime critice, energie etc.)

De asemenea, în cadrul evenimentului, instituțiile internaționale au prezentat pe scurt rapoarte despre România, evidențiind preocupări similare cu rezultatele BSI privind deficitul bugetar, instabilitatea politică și întârzierea reformei fiscale care se așteptă să fie implementată încă de anul trecut. Creșterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale este una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe observate de toate instituțiile. A fost subliniat că țara noastră ar trebui să se concentreze pe reformele PNRR – fiscalitate, tranziție energetică, educație, îmbunătățirea climatului de afaceri (mediu clar și predictibil) pentru a asigura dezvoltarea economică pe termen mediu-lung. Guvernul trebuie să ia toate măsurile pentru a se asigura că nu va pierde fonduri UE. Toate instituțiile au punctat posibilul impact negativ al noilor tarife anunțate de administrația americană nu doar asupra economiei României și UE, ci și indirect, prin efectul asupra comerțului internațional.

Totodată, au fost abordate mai multe oportunități pentru România, cum ar fi schimbarea direcției la nivelul statelor UE în ceea ce privește cheltuielile pentru securitate și apărare, cu mai multe instrumente financiare (la nivelul UE și instituțiilor financiare internaționale) care ar putea fi utilizate de țări pentru a susține acest sector (echipamente militare, infrastructură, securitate cibernetică etc.). În ceea ce privește aderarea la OCDE, atât reprezentanții naționali, cât și reprezentanții OCDE au punctat progresele semnificative înregistrate de România în domenii precum educație, fiscalitate, guvernare și anticorupție. România are perspective bune în privinta aderarii la OCDE în 2026.

România are în continuare potențialul de a inversa tendințele negative economice surprinse de perspectivele macroeconomice, dacă Guvernul pregătește urgent reforme ancorate în transparență și dialog, în domenii cheie, cum ar fi reducerea cheltuielilor, realizarea consolidării fiscale și valorificarea noilor oportunități în investiții, energie, materiile prime critice, și apărare. În același timp, apartenența României la UE și NATO, împreună cu potențiala aderare la OCDE, rămân avantaje puternice pentru stimularea și atragerea investițiilor.

FIC își menține angajamentul de a rămâne un partener de încredere în avansarea reformelor, sprijinirea predictibilității și consolidarea poziției României ca destinație competitivă și atractivă pentru investiții.