România, precum și alte țări UE, se confruntă cu mai multe provocări în plan economic. Consiliul Investitorilor Străini (FIC) consideră că răspunsurile pentru redresare trebuie să urmărească nu doar perioada imediat următoare, ci să pregătească și economia viitorului. Este nevoie ca România să stabilească și să implementeze acele direcții strategice care consolidează creșterea economică și care asigură bunăstare pentru cetățeni.
FIC a demarat în 2016 un proiect ambițios numit VA URMA care propune un model economic ce poate conduce la creșterea bunăstării societății și la plasarea României în top 10 economii din Europa până în anul 2040. Atingerea acestui obiectiv este condiționată de o schimbare a comportamentului la nivelul întregii societăți şi necesită un efort financiar semnificativ.
Adoptarea la nivelul Uniunii Europene a Pactului Ecologic European (Green Deal) prin care se țintește neutralitatea climatică până în anul 2050 a remodelat bazele pe care economia UE se va dezvolta în viitor, urmărind ruperea legăturii directe dintre creșterea economică și emisiile de gaze cu efect de seră.
Cu scopul de a întâmpina “economia viitorului”, FIC a publicat în anul 2022 un model de creștere economică pentru România, model care are în vedere componente corelate cu obiectivele privind tranziția energetică și transformarea digitală.
Astfel, prin modelul VA URMA se conturează o imagine a modului în care economia României se va dezvolta în viitor, ce schimbări structurale vor avea loc și ce piloni de creștere vor fi la baza acesteia până în anul 2040. De asemenea, un element fundamental se referă la estimarea necesarului anual de investiții în sectoarele de activitate economică astfel încât România să păstreze o traiectorie de convergență sustenabilă în noile coordonate definite de o atenție mai mare la aspectele de mediu (i.e. emisiile per unitate de PIB creat), reușind în același timp și să atenueze disparitățile regionale, să stimuleze investițiile, inovarea, producția și comerțul.
Mai mult, în cadrul modelului VA URMA pot fi observate efectele pozitive multiple care rezultă din coordonarea investițiilor indiferent de sursele acestora (publice, străine și autohtone) împreună cu măsuri care au ca scop stimularea digitalizării, roboticii, tehnologiei și inovării; îmbunătățirea capacității instituționale și companiilor de stat; protejarea capitalului uman prin facilitarea accesului la locuri de muncă, educație și sănătate; și transformarea mixtului energetic în direcțiile stabilite prin Green Deal la nivel european și dezvoltarea infrastructurii energetice.